“Let truth be the prejudice"

"Vestea că fotografia poate înşela a adus şi mai multă popularitate fotografiei."(Susan Sontag)

Unele din cele mai faimoase manipulări ale imaginilor fotografice sunt realizate sub comanda megalomaniei paranoice a lui Stalin, care şi-a omorât toţi duşmanii, dar i-a şi şters din orice fotografie, prin diverse tehnici. Însă chiar şi in societăţile non-totalitare, tehnicile de falsificare au fost folosite pentru a înşela masele (precum fotografiile cu expunere dublă ale spiritelor, cele ce prezentau diverşi guru levitand, sau cele publicate în diverse reviste de 1 Aprilie).

Revista ”Life” a compus o fotografie a unui democrat, astfel încât să apăra vorbind in public cu un pliant comunist. Alegerile au fost pierdute. National Geographic a alăturat două piramide pentru a se putea încadra în formatul coperţii, folosind tehnologia Scitex.

Christine Rosen enunţă însă apariţia Photoshopului în 1990, un mijloc necostisitor şi uşor de folosit, ca punct de început în rescrierea istoriei vizuale. Consecinţele "democratizarii imaginii” sunt însă imprevizibile. “You give people a tool, but you can't really control what they do with it." (John Knoll, inventatorul Photoshopului). Rosen afrma că oamenii ajung să îşi piardă respectul pentru tot ceea ce pot manipula cu uşurinţă.

O înscenare faimoasă este cea a lui Muhammad Ali antrenandu-se sub apă, deşi el nu ştia să înoate, sau cea a lui Andreas Serrano, care a înscenat imagini fotojurnailistice. Campania Bush-Cheney a fost criticată pentru că a duplicat un grup de soldaţi, pentru a crea imaginea unei mulţimi mai mari de oameni, fapt asemănător montajului "Stalin şi Masele". Aceleaşi metode au fost folosite şi de Kerry în campania sa, pentru a simula sustinere din partea populatiei.



















Existenţa tehnicilor de înscenare şi manipulare a imaginilor a adus un anumit grad de scepticism în rândul publicului. Chiar si anteriori, fotografia ce surprinde momentul morţii unui soldat republican în timpul războiului civil spaniol (Robert Capa) sau cea a ridicării steagului american la Iwo Jima(Joe Rosenthal) au fost contestate, pe nedrept, ca fiind false.
















Fotografia lui Robert Capa surprinde momentul mortii unui soldat.



Efectul grav al Photoshop-ului ar putea fi considerată acea democratizare a abilităţii de a comite fraudă. În consecinţă, s-au dezvoltat programe care analizează codurile imaginilor şi sesizează pixeli anormali.